The three days of the Timișoara Outdoor Office BarCamp 2025 (#oobc25) were dedicated to presenting the benefits and identifying the opportunities of outdoor office and outdoor learning activities.
CThe research carried out and presented by Charlotte Petersson Troije during the Industry & Society 5.0 pre-event on 23 October 2025 within the International Management Symposium (SIM) became a leitmotif of the workshops in the following days. As a result, both representatives of local public authorities and those of companies highlighted the need for data to underpin public policies, infrastructure development plans, and the creation of measures to facilitate outdoor work and outdoor learning.
*Images submitted by participants at #oobc25
The workshop at the Village Museum on Friday, 24 October, was opened with the participation of the Vice-President of the Timiș County Council (CJT) – Alin Popoviciu – who expressed the CJT’s openness towards outdoor activities, including the possibility that, on the 11 June edition of International Outdoor Office Day, the CJT administrative staff could work outdoors, in the open-air space of the Banat Village Museum.*
Evoking the community spirit, multicultural character, and occupational specialisations of the traditional Banat village represented a moment of reflection on it as a good-practice model for proximity coworking spaces, urban gardens, and other activities that can contribute to the creation and development of communities — so necessary in the 21st century.
*Images submitted by participants at #oobc25
The workshop dedicated to discussions with representatives of the Municipal Council, the Administrative Departments of the Timișoara City Hall, and Horticultura highlighted the opportunities that Timișoara has — also noted by representatives of the Outdoor Office movement — for work, learning, and therapeutic recovery activities through urban nature, its traditional parks, as well as the example of the recently developed Pădurice Park, which received the Council of Europe Landscape Award at the Landscape Award Conference held in Bergamo, Italy, in 2022.
*Images submitted by participants at #oobc25
Thus, one direction that can be associated with Timișoara’s identity and advantages is the possibility of becoming an internationally recognised workcation destination. Another important aspect related to outdoor work, learning, and therapeutic recovery is the fact that, through these activities, Timișoara’s significant green areas can be used and valorised more effectively also during regular working hours — not only during leisure time, such as weekends, public holidays, and afternoons.
*Images submitted by participants at #oobc25
A distinct topic was the theme dedicated to outdoor learning for children — but also for adults — laying the foundation for ensuring international support from the Outdoor Office movement for a pilot outdoor educational project at Secondary School No. 12 in Timișoara.
The workshops in Iulius Garden highlighted the importance of green infrastructure integrated into work areas that facilitate outdoor activities — as seen in the good-practice example of how many of the companies hosted by United Business Center, part of the Iulius Town mixed-use development, mark International Outdoor Office Day. Several situations that have driven the growth of the outdoor office phenomenon in Timișoara were recalled — such as the specific case of its launch in 2022, when both employers and employees felt the need to meet again physically, and the opportunity for this post-pandemic reunion to take place in an organised outdoor setting was a positive factor. Other experiences were also shared — from the initial “coffee and good ice-cream outdoors” used to encourage some participants, to the organic increase in interest and participation in outdoor activities based on positive experiences in the previous years. A strong emphasis was placed on the importance of company leadership engaging in outdoor activities themselves, in order to encourage outdoor practices across their organisations.
*Images submitted by participants at #oobc25
The discussions held during the traditional Outdoor Day of SIM at Crama Aramica Buziaș re-emphasised both the advantages and the bureaucratic challenges related to using outdoor spaces in university education.
*Images submitted by participants at #oobc25
The workshop dedicated to the conclusions of the international Outdoor Office experts, held in the Park with the Imperial Colonnade in Buziaș, reiterated the importance and richness of the existing cultural and natural heritage — on the one hand through the contemplation of the monumental art of the Buziaș Park ensemble — and, on the other hand, through focused discussions on increasing the effectiveness of the international approach to outdoor work and learning in nature, with an emphasis on the opportunity to establish a representative international structure that would give greater weight to local and individual activities.
Cele 3 zile ale Timișoara Outdoor Office Bar Camp 2025 (#oobc25) au fost despre prezentarea de beneficii şi identificarea de oportunități ale activităților de birou si de învățare in aer liber.
Cercetările făcute şi prezentate de Charlotte Petersson Troije în cadrul pre-evenimentului Industry & Society 5.0 din data de 23 octombrie 2025 din Simpozionului Internaţional de Management (SIM) au fost un laitmotiv ale atelierelor din zilele următoare. Astfel, atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și cei ai companiilor au evocat necesitatea datelor pentru a fundamenta politici si planuri de dezvoltare a infrastructurii si a creării de politici de facilitare a muncii si învățării în aer liber.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Atelierul de la Muzeul Satului, de vineri, 24 octombrie, a fost deschis cu participarea vicepreședintelui Consiliului Judetean Timis (CJT) – Alin Popoviciu care a manifestat deschiderea CJT pentru activitățile în aer liber si prin posibilitatea de a organiza în ediția din 11 iunie a International Outdoor Office Day a lucrului personalului administrativ CJT în spaţiul in aer liber al Muzeului Satului Bănăţean.*
Evocarea spiritului comunitar, multicultural şi a specializărilor ocupaționale din satul tradiţional Bănăţean au reprezentat un moment de evocare a lui ca model de bună practică pentru comunităţi de lucru în cadrul spaţiilor de coworking de proximitate, a grădinilor urbane şi a altor activităţi care să contribuie la formarea şi dezvoltarea de comunităţi necesare atât de necesare secolului 21.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Atelierul dedicat discuţiilor cu reprezentanţi ai Consiliului Municipal, Direcțiilor Administrative din Primăria Timişoara şi ai Horticultura au scos în evidenţă oportunitățile pe care le are Timișoara, remarcate şi de către reprezentanţii mişcării Outdoor Office pentru activităţile de lucru, învăţare şi de recuperare terapeutică prin natura urbană, parcurile tradiţionale, dar şi exemplul parcului recent Pădurice, care a obţinut Premiului de Peisaj al Consiliului Europei în cadrul Conferinței Premiilor de Peisaj, desfășurată la Bergamo, Italia, în anul 2022.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Astfel, o direcţie care poate fi asociată în identitatea şi avantajele Timişoarei o reprezintă posibilitatea de a deveni o destinaţie recunoscută internaţional pentru workcation. Un alt element important asociat cu munca, învăţarea şi recuperarea terapeutică în aer liber îl reprezintă faptul că prin aceste activităţi, suprafaţa de spaţii verzi semnificativă a oraşului Timişoara poate fi folosită şi valorificată mai bine şi în timpul orelor şi programului de lucru obişnuit, şi nu doar în timpul liber uzual, cum este cazul weekend-urilor, zilelor libere legale şi după amiezelor.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Un subiect aparte l-a reprezentat tema dedicată învăţării în aer liber pentru copii, dar şi pentru adulţi, punându-se bazele asigurării suportului internaţional al mişcării Outdoor Office pentru un proiect educaţional pilot – outdoor, în cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 12 din Timişoara.
Atelierele din Iulius Garden au evocat importanţa infrastructurii verzi integrate în zonele de lucru care facilitează activităţile outdoor aşa cum este cazul de bună practică a folosirii zilei de International Outdoor Office Day de către multe din companiile găzduite de United Business Center, parte componentă a ansamblului de utilizare mixtă Iulius Town. Au fost evocate aici situaţii care au dus la dezvoltarea fenomenului outdoor office în Timişoara, cum a fost cazul special al debutului din anul 2022, când atât angajatorii, cât şi angajaţii simţeau nevoia reîntalnirii fizice, iar oportunitatea ca această reuniune post-pandemică să fie într-un cadru organizat în aer liber a fost un factor pozitiv. Au fost evocate şi alte experienţe, de la stimularea cu cafea şi îngheţată bună outdoor iniţială pentru unii participanţi, până la creşterea organică a interesului şi prezenţei al activităţile outdoor în baza experienţelor pozitive din ani anteriori. Un accent important a fost pus pe importanţa realizării de activităţi outdoor de către leadership-ul companiilor pentru a încuraja activităţile outdoor.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Discuţiile din cadrul zilei tradiţionale Outdoor a SIM de la Crama Aramica Buziaş au resubliniat avantajele şi provocările birocratice ale folosirii spaţiilor outdoor în învăţământul universitar.
*Imagini preluate de la participanţii la #oobc25
Atelierul dedicat concluziilor experţilor internaţionali Outdoor Office din Parcul cu Colonada Imperială Buziaş au reiterat importanţa şi bogăţia patrimoniului cultural şi natural existent, cu contemplarea artei monumentale a ansamblului din Parcul Buziaș, pe de o parte, iar pe de altă parte discuţii concentrate s-au desfăşurat pe creşterea eficienței abordării internaţionale a muncii şi învăţării în aer liber – natură cu accent pe oportunitatea realizării unei structuri internaționale reprezentative care să dea greutate mai mare activităţilor locale – punctuale.
Ca urmare a succesului primei ediții internaţíonale a Outdoor Office BarCamp, organizată în 2024 în Suedia, pionierii și promotorii mișcării OutdoorOfficeDay organizează a doua ediție internațională a Outdoor Office BarCamp 2025 la Timișoara, România.
Invităm cu drag pe toţi cei interesați sau care au experiență în lucrul în aer liber să participe la OutdoorOffice BarCamp 2025 (#oobc25). Această ediție este direct conectată la a 18-a ediție a Simpozionului Internațional de Management (SIM 2025) și la Workshopul Hibrid Industry and Society 5.0.
În 23 octombrie, în cadrul Workshopului Hibrid Industry and Society 5.0, Charlotte Petersson Troije, doctor în Știința Vieții Profesionale și lector în Leadership și Organizații la Departamentul de Studii Urbane al Universității Malmö (Suedia), pionier Outdoor Office, va susține o sesiune specială:
„The Potential of Outdoor Office Work for Innovative and Sustainable Ways of Organizing”
În 24 octombrie pionierii conceptului Outdoor Office, împreună cu Nature Desks (Amsterdam), My Business Camp (Frankfurt) și Societatea ErgoWork, vor organiza trei workshopuri tematice în aer liber, deschise publicului larg, mediului de afaceri și autorităților locale:
Muzeul Satului Bănățean (10:00 – 11:30) – sesiune dedicată infrastructurilor și cadrului rural pentru munca în aer liber, cu participarea reprezentanților administrației județene;
Parcul Botanic Timișoara (12:30 – 14:30) – workshop axat pe infrastructura urbană pentru munca outdoor și rețelele de coworking de proximitate, cu participarea reprezentanților Municipalităţii;
Iulius Garden (15:30 – 17:00) – principala zonă verde conectată la Outdoor Office Day Timișoara, dedicată companiilor interesate de integrarea muncii în aer liber.
25 octombrie va aduce un eveniment mixt între ieşirea tradiţională în aer liber a conferinței SIM (tradițional organizată în podgoriile Buziașului) și întâlnirea Internațională a Pionierilor Outdoor Office. Charlotte Petersson Troije va facilita un dialog deschis între profesori, cercetători și pionieri internaționali, concentrat pe rolul outdoor office în stimularea creativității, inovației și performanței. Sesiunea se va desfășura într-un cadru relaxant, în vie, completată de gastronomie și vin.
Evenimentul oficial Outdoor Office BarCamp 2025 se va încheia în după-amiaza zilei de 25 octombrie cu o sesiune de tip Walk & Talk sub Colonada Imperială din Buziaș, unde vor fi sintetizate principalele idei și defini următori paşi.
În 26 octombrie – opțional participanții sunt invitați la un tur inspirațional către:
Socolari Artists’ Community Village – o comunitate artistică iniţiată de artistul plastic Tasi Iosif, implicat activ în Outdoor Office Day Timișoara încă din 2022;
şi o scurtă drumeție prin Rezervația Națională Cheile Nerei, cu final la Băile Herculane; sau întoarcerea la Timișoara
Following the success of the world’s first Outdoor Office BarCamp in 2024 in Sweden, the pioneers, and frontrunners of OutdoorOfficeDay are organizing the second international Outdoor Office BarCamp 2025 in Timișoara, Romania.
We warmly invite everyone interested in or experienced with the Outdoor Office working ways to participate in OutdoorOffice BarCamp 2025(#oobc25). This edition is directly connected to the 18th International Symposium in Management (SIM 2025) and the Industry and Society 5.0 Hybrid Workshop.
On 23 October, within the framework of the Industry and Society 5.0 Hybrid Workshop, Charlotte Petersson Troije, PhD in Work Life Science and Lecturer in Leadership and Organization at the Department of Urban Studies, Malmö University (Sweden), and Outdoor Office pioneer, will deliver a special session:
“The Potential of Outdoor Office Work for Innovative and Sustainable Ways of Organizing.”
On 24 October, outdoor office pioneers together with Nature Desks (Amsterdam), My Business Camp (Frankfurt), and the ErgoWork Society will organize three thematic outdoor workshops open to the public, the business community, and local authorities:
Banat Village Museum (10:00 – 11:30) – a session dedicated to rural outdoor office frameworks and infrastructure, where are invited county administration representatives;
Timișoara Botanical Park (12:30 – 14:30) – a workshop focused on urban outdoor office infrastructure and proximity coworking networks where are invited the Municipality representatives;
Iulius Garden (15:30 – 17:00) – the main green area linked to Outdoor Office Day Timișoara, dedicated to business organizations exploring outdoor office integration.
On 25 October, the third day, there will be a fusion event combining the traditional Outdoor Office Day of the SIM Conference, usually held in the Buziaș Vineyards, with the International Outdoor Office Pioneers Meeting. Charlotte Petersson Troije will facilitate an open dialogue between professors, researchers, and international pioneers, focusing on the role of outdoor environments in boosting creativity, innovation, and performance. The session will take place in the relaxing vineyard setting, enriched with local gastronomy and wines.
The formal Outdoor Office BarCamp 2025 will conclude on the afternoon of 25 October with a reflective “Walk & Talk” session under the historic Buziaș Imperial Colonnade, summarizing key insights and defining next steps.
Optionally, on Sunday, 26 October, participants are invited to join an inspiration tour to:
Socolari Artists’ Community Village – a rural hub of creativity founded by artist Tasi Iosif, who has been actively involved in the Timișoara Outdoor Office Day since its inception in 2022.
a short hike through Cheile Nerei National Reservation, ending at Băile Herculane; or
International Outdoor Office Day, 12th of June 2025, it is outdoor happening with participation of Nature Desks, ErgoWork Society, Iulius Town, Atos and GreenForest. People from Iulius Town Business Center will go out to work in the Iulius Garden. The day will include presenting the exhibition featuring the works of the Urban Link 15′ competition, 2025 edition, as well as awarding the prizes for the Urban Link 15′ competitions.
On September 7-8, 2024, the pioneers of the Outdoor Office movement will gather for the first international physical meeting, in nature, in a dynamic and appealing space in #Helsingborg, #Sweden, specifically at the Fredriksdal Museum and Garden.
The BarCamp concept is an initiative of our colleague, Ulli Wackenroder, a pioneer of the Outdoor Office movement, and a component of his platform myBusinessCamp – #OutdoorOfficeBarcamp.
Differently from formal seminars, BarCamps don’t have predetermined speakers. All topics are proposed, developed, and hosted as sessions by the participants themselves. In fact, within this concept, they are referred to as contributors rather than participants. Key rules and principles of a BarCamp include:
Communicating the idea to the target audience: Create a media channel to present and communicate the BarCamp, such as a social media page or blog, which functions before, during, and after the event.
Hosting a session: If you want to host a session, you must announce it by the morning of the event at the latest, but ideally as early as possible on the BarCamp channel.
Session duration: Sessions will last as long as necessary, but no more than 45 minutes.
Contributor sessions: All contributors will be invited to lead a session that may include current industry situations, case studies, or various problems.
Session scheduling: At the beginning of the event, there will be a host session where all sessions will be presented. The most popular sessions will be voted on and ranked, and the spaces for each session will be allocated.
Conclusions and next steps: Conclusions and follow-up actions will be established for each session and for the BarCamp in general.
I met with Ioana Biriş, the initiator of the Nature Desks and Outdoor Office Day concepts, while seeking partnerships and collaborations for the Urban Link 15′ program at one of the online launch events for the “New European Bauhaus” program, an important component of the European Green Deal. Ioana Biriş is a psychologist who moved to Amsterdam in 2000 and is the initiator of the Nature Desks and Outdoor Office Day movements.
Another effective concept for working outdoors, promoted by Ioana, alongside BarCamps, is the concept of WEETING, which is based on the book “Walk Your Meeting” by Dutch consultant in the field of organizational change and development, Martine de Vaan. The book “Walk Your Meeting” explores the idea that meetings can be much more productive, creative, and healthy when they are held on the move, meaning when participants walk while discussing. Martine de Vaan presents the benefits of this type of meeting, which include improved mental clarity, increased creativity, and reduced stress, all of which contribute to a more efficient and enjoyable work environment.
The basic structure of a WEETING has the following important stages:
START – getting moving
1 – Setting the goal: Together with your walking colleagues, define what the results would be at the end of the walk that everyone would be happy with.
2 – Interim score: Are the discussions effective and according to plan? This would be the control question halfway through the route. At this point, it is determined what the course of the discussions should be for the last half of the route.
3 – Recording conclusions: Outline the results and record them, or at least mark what the next action would be. Take notes or record them vocally on your phone.
END – mission accomplished
The meeting with Ioana, along with the preparations during that period for the program Timisoara European Capital of Culture 2023 inspired the development of ErgoWork Society’s multi-year ‘Meaning and Fusion of Work‘ initiative.
Munca la orizontului anului 2040 între aventura schimbării perpetue și stresul incertitudinii cotidiene
Cum ar putea arăta o zi de lucru într-o lume în care tehnologia definește tot mai mult modul în care lucrăm și interacționăm? Se vor estompa la orizontul anului 2040 standardele tradiționale ale muncii și așteptările noastre sociale, lăsând loc pentru o nouă paradigmă a activității umane?
Într-o lume în care inovația și noile tehnologii se împletesc în mod inevitabil, viitorul muncii în anul 2040 este un subiect care merită explorat. De la automatizare și inteligență artificială până la schimbările în modul de organizare a muncii și noi modele de afaceri, peisajul profesional se remodelează într-un ritm constant și rapid. În acest context, este esențial să studiem cum vor arăta locurile de muncă și activitățile profesionale într-o lume în continuă evoluție.
Scriitorul Yuval Noah Harari aruncă o lumină puternică asupra întunericului incertitudinii și ne ghidează în cartea sa “21 de lecții pentru secolul XXI” prin labirintul sinuos al secolului pe care îl traversăm împreună. Face acest lucru inclusiv cuprivire la viitorul muncii. Din cartea anterior menționată putem încerca să estimăm în 2024 cum va arăta acest viitor în 2040.
Vor scoate, în curând, fuziunea dintre tehnologia informației și biotehnologie miliarde de oameni de pe piața muncii? Vor fi capabili, cu adevărat, algoritmii Big Data să creeze “dictaturi digitale” cu puterea de decizie concentrată în mâinile unei elite, lăsând majoritatea covârșitoare a oamenilor să sufere din cauza irelevanței? (Harari, 2018, pag. 77)
Sau este mai bine să ne gândim pozitiv la lucrul cel mai important: inteligența artificială și biotehnologia au puterea de a remodela și a reproiecta viața și, ca atare, și viitorul muncii. În ce mod însă? Cum va arăta el în 2040? Se va mai simți omul obișnuit “eroul viitorului” ca în anii ‘40 (Harari, 2018, pag. 22) sau va fi irelevant într-o lume de algoritmi interconectați?
Sau poate va fi viitorul muncii în anul 2040 în strânsă corelație cu industria 5.0? Va completa ea paradigma existentă a Industriei 4.0? Va evidenția cercetarea și inovarea ca factori de tranziție către o industrie europeană durabilă, centrată pe om și reziliență conform cu raportul Comisiei Europene din data de 7 ianuarie 2021? (sursă: https://ergoworksociety.com/2024/01/15/designul-centrat-pe-om-sustenabilitatea-si-industria-5-0/, accesat la 09.05.2024)
Mi se pare esențial să subliniez ideea că sunt specialiști care o numesc Industria 5.0, alții se referă la acest concept ca fiind Economia 5.0 și experți care o denumesc pur și simplu Societatea 5.0. Aceasta din urmă este o denumire adecvată, în opinia mea, deoarece în aceasta omul este în centrul transformării. Industria 5.0 se concentrează pe cooperarea între om și mașină, pe o colaborare armonioasă între inteligența umană și computația cognitivă.
Industria 5.0 poate fi deja zărită la orizont, iar conform unor vizionari în tehnologie, aceasta va aduce o revenire a atingerii umane în fabricație. Prin urmare, acolo unde Industria 4.0 plasează tehnologia inteligentă în fruntea fabricației, Industria 5.0 va determina creșterea colaborării între oameni și sisteme inteligente. Combinarea celor două va îmbina precizia și viteza ridicată a automatizării industriale cu abilitățile de gândire cognitive și critice ale ființelor umane.
Industria 5.0 promite să revoluționeze societatea pentru binele mai mare al umanității. În timp ce Industria 4.0 se concentrează, în principal, pe fabrică, Industria 5.0 încearcă să plaseze omul în centrul inovației și transformării tehnologice. Încearcă să ia sistemele de producție industriale care asigură beneficii precum reducerea costurilor, a energiei, creșterea securității și a calității, și îmbunătățirea eficienței proceselor și să le pună în slujba omului. Cu alte cuvinte, este despre valorificarea a tot ceea ce s-a creat deja cu ajutorul Industriei 4.0 pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor.
Niciunui om un stil de viață în care este nevoit să plece dimineața de acasă la muncă și să facă mereu și mereu același traseu de parcă viața lui ar fi programată pe computer nu poate să i se pară ceva dezirabil pentru tot restul vieții sale.
Industria 5.0 va îmbunătăți atât mașinile, cât și rolurile umane în industria manufacturieră, lăsând sarcinile monotone și repetitive mașinilor și deschizând latura creativă pentru oameni. Acest lucru va permite echipei să preia mai multă responsabilitate și să crească supravegherea sistemelor pentru a îmbunătăți calitatea producției în toate domeniile.
Fiecare dintre noi a vizionat măcar o producție hollywoodiană impresionantă – prin efectele sale speciale și prin scenariul său original – în care temerile legate de o posibilă supremație a roboților sau de impactul negativ al tehnologiei asupra societății umane ne-au pus pe gânduri. Seria de filme Terminator începută în 1984 și continuările sale sau pelicula Ex Machina (2014) nu au făcut altceva decât să aducă în discuție direcția în care se îndreaptă societatea umană și tehnologia și să provoace întrebări importante pe teme precum controlul omului asupra roboților și parcursul pe care îl vor avea relațiile între om și tehnologiile avansate create de el. Dacă, însă, privim cu atenție în 2024 la robotul umanoid Ameca (cel mai avansat robot din lume, creat de compania britanică Engineered Arts în anul 2021) și la reacțiile sale putem realiza că sunt foarte departe încă de a se compara cu capacitățile extraordinare ale robotului Ava (personajul central al filmului Ex Machina). Cât de repede vor progresa oare aceste caracteristici până în 2040? (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=yUszJyS3d7A, accesat la 10.05.2024). Pentru a ne verifica veridicitatea supozițiilor făcute în prezent, cred că doar să transformăm viitorul în acum este singura modalitate de confirmare la care mă pot gândi.
În timp ce, în prezent, Industria 4.0 se concentrează pe automatizare și digitalizare, într-un viitor apropiat, Industria 5.0 va pune accent pe colaborarea între oameni și roboți în cadrul proceselor industriale. În perspectivă, oamenii și roboții vor lucra împreună, fie în echipe mixte, fie într-un mod cooperativ, în care fiecare va aduce un set distinct de abilități și avantaje, înlăturând temerile omului cu privire la supremația mașinilor și algoritmilor.
Pentru ca echipele formate din oameni și roboți să-și atingă potențialul maxim este necesară colaborarea. Lucrul în echipă va îmbunătăți abilitățile digitale ale oamenilor. Într-o nouă formă de diviziune a muncii, coboții vor efectua sarcinile repetitive și solicitante din punct de vedere fizic pentru oameni.
Această abordare va permite o mai mare inovare în rezolvarea problemelor care apar în producție.
Unul dintre imperativele reinventării digitale pe care companiile trebuie să o îndeplinească pentru a deveni mai inteligente și mai conectate este crearea unei forțe de muncă cu abilități digitale și încurajarea colaborării între oameni și mașini.
Danezul Esben Østergaard, Chief Technology Officer și cofondator al companiei Universal Robots, remarca că “prin plasarea din nou a ființelor umane în centrul producției industriale – cu ajutorul unei noi generații de instrumente precum roboții colaborativi -, Industria 5.0 va oferi consumatorilor produsele pe care le doresc și va genera locuri de muncă pentru lucrătorii mai semnificativi decât tradiționalele lucrări repetitive din fabrici.” În calitate de câștigător al Engelberger Robotics Award în anul 2018 (sursă: https://www.universal-robots.com/fi/tietoja-universal-robots/uutiskeskus/esben-%C3%B8stergaard-wins-engelberger-award-2018-the-nobel-prize-of-robotics, accesat la 09.05.2024) – un fel de Premiu Nobel acordat în domeniul roboticii și cel mai prestigios premiu posibil din domeniul industriei automatizării – putem estima că previziunile lui Esben Østergaard sunt valide.
Ideea de bază a Industriei 5.0 este că tehnologia ar trebui să ne servească și să ducă la îmbunătățirea calitatea vieții fiecăruia dintre noi, punând sistemele inteligente în slujba ființei umane, ajutând-o să rezolve probleme precum îmbătrânirea populației, limitarea energiei electrice, dezastrele naturale, securitatea și inegalitatea socială.
Va fi, de asemenea, o provocare pentru companii, mai ales pentru că necesită o schimbare de mentalități și asumarea unor noi provocări. Dar oportunitățile pot fi infinit mai mari decât riscurile pe care provocarea le implică, deoarece vom avea angajați mai fericiți, mai integrați și mai implicați în companie. Un mediu mai transparent va aduce cu siguranță rezultate mai promițătoare.
Trebuie să avem în vedere însă că Industria 5.0 nu este încă un concept larg implementat, ci mai degrabă un concept în curs de dezvoltare și explorare. L-aș numi un fel de wishful thinking al Comisiei Europene pe care profesorul de istorie Yuval Noah Harari nu l-a expus în cartea sa vizionară (“21 de lecții pentru secolul XXI”) din anul 2018. Totuși, în viitorul apropiat, se crede că ar putea să devină o realitate în mai multe sectoare industriale, pe măsură ce tehnologiile avansează și se adaptează nevoilor de producție.
Revenind la remarcabilul volum de nonficțiune al eruditului israelian, este de observat că istoricul pune accent pe opinia – general acceptată – că învățarea automatică și robotica vor schimba aproape toate sectoarele pieței muncii, dar că, în pofida acestei anticipații, nu putem ști cum va arăta piața muncii în anul 2050. Pot completa că nici în anul 2040, diferența dintre cele două orizonturi de timp fiind de doar zece ani.
Deși Harari scrie tranșant despre amenințarea pierderii locurilor de muncă – generată nu doar de dezvoltarea tehnologiei informației, ci mai ales de confluența tehnologiei informației cu biotehnologia – tot el (în același capitol al cărții) opinează că ar fi: “nebunie curată să blocăm automatizarea în domenii precum transporturile și serviciile medicale doar pentru a proteja locurile de muncă ale oamenilor. La urma urmei, ar trebui să protejăm în definitiv oamenii – nu slujbele” (Harari, 2018, pag. 37).
Mă întreb însă: oare protejând slujbele, nu-i ocrotim implicit pe oameni de irelevanța pe care altminteri trebuie să o înfrunte și căreia mulți nu-i vor face față?
Ascensiunea fără precedent a inteligenței artificiale va duce însă și la crearea unor noi locuri de muncă umane, după etapa inevitabilă a dispariției multor slujbe tradiționale.
La orizontul anului 2040, oamenii cred că vor avea înțelepciunea și din ea va deriva posibilitatea și modalitățile de a întreține și exploata inteligența artificială în loc să concureze cu ea. Acest lucru, finalmente vorbind, ar fi imposibil. Ce este posibil și fezabil însă este un răspuns uman adecvat provocărilor secolului XXI.
Acest ultim aspect a fost observat și punctat și de către autorul Sebastian Capotescu în teza sa de doctorat intitulată “Influența facilităților asupra performanțelor în spațiile destinate birourilor”, autorul remarcând că: “Odată cu evoluţiile tehnologice care automatizează activităţile de rutină şi uneori chiar şi pe cele intelectuale, maşinile preiau locul primordial al omului ca forţă de muncă în societatea industrială. În această situaţie depinde doar de om să gândească, să creeze, inoveze, planifice, să întreprindă, cu alte cuvinte să-şi ia în mâini propriul destin. Astfel, omul eliberat de muncile de rutină binecunoscute se poate confrunta cu noi provocări mai complexe şi necunoscute. Este timpul în care este necesară investiţia în dezvoltarea umană şi în facilităţile necesare acesteia pentru a putea răspunde provocărilor.” (Capotescu, 2012, pag. 21)
În 2040 adaptabilitatea va fi o necesitate imperioasă. La fel și reziliența. Vom înțelege cu toții mult mai bine ideea că singura constantă în viață, dar și pe piața muncii, este schimbarea.
Volatilitatea de pe piața muncii va crea oamenilor dificultăți. “Ideea unei slujbe pe viață sau chiar și cea a unei profesii pe viață“ (Harari, 2018, pag. 45) vor părea ridicole. Oamenii vor trebui să-și însușească abilități noi și să-și schimbe profesia de mai multe ori pe parcursul vieții. Acest lucru a fost prevăzut și de futurologul și scriitorul american Alvin Toffler în cartea sa “Șocul viitorului”, publicată în anul 1970. Omul de afaceri a intuit că, citez: “analfabeții secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să citească și să scrie, ci cei care nu pot învăța, dezînvăța și reînvăța.“ (Toffler, 1970, pag. 414 – Toffler citându-l pe psihologul american Herbert George Gerjuoy în ediția broșată a cărții de la Editura Bantam).
Noile locuri de muncă ce vor apărea vor necesita niveluri ridicate de calificare. Ca atare, nu vor putea fi accesibile oricui și, ca o consecință, va apărea un număr însemnat de șomeri necalificați. “O clasă inutilă” (Harari, 2018, pag. 42) este denumirea acordată de eminentul istoric acestui grup de persoane.
O formă de echilibru financiar, de susținere din partea statelor, pentru aceste persoane va fi venitul de bază universal, gândit ca un venit îndestulător pentru a acoperi nevoile de bază.
În 2040, volatilitatea anterior menționată va cuprinde sub umbrela ei și munca temporară, de tip freelance și variatele angajamente individuale (munca de tip gig).
Programul de muncă flexibil, munca de la distanță și spațiile cu utilizare multiplă vor fi mult mai frecvente în 2040 decât în prezent. Este posibil chiar să fie norma.
Pentru unii autori, precum inginerul Sebastian Capotescu, acest aspect era evident încă din anul 2012. “Locurile de muncă sunt mai puţin determinate de un spaţiu fizic, încăpere, birou. În societatea cunoaşterii (ce are la bază informaţia, cunoaşterea, şi capitalul intelectual – uman implicat şi participativ în contextele complexe şi diferite care îşi fac apariţia) este normal ca o anumită persoană să fie angrenată în câteva proiecte, chiar în cadrul unor organizaţii diferite.” (Capotescu, 2012, pag. 21)
Presupunând, în mod optimist, că toate statele lumii vor aloca suficiente fonduri pentru cursuri de recalificare profesională și cetățenii lor vor beneficia astfel de tot suportul financiar necesar schimbărilor de pe piața muncii și nenumăratelor adaptări, tot se ridică o altă problemă. Este vorba despre un aspect care ține de psihicul oamenilor. Schimbările sunt stresante. De aceea, se ridică întrebarea câtă reziliență trebuie să aibă omul viitorului pentru a-și păstra echilibrul în iureșul perturbărilor și variatelor întorsături create de evoluțiile tehnologice continue.
În contextul în care tehnologia va transforma toate profesiile și industriile, provocarea adaptării este nu doar să ținem pasul cu ea, dar și să ne ținem la adăpost de dependențe, anxietăți și burn-out.
Poate cea mai potrivită persoană să ne ajute să navigăm prin hățișul provocărilor tehnologice viitoare este un specialist în psihologia umană. Un psiholog are rolul de a ne reaminti de relațiile pe care avem responsabilitatea să le creștem. Relația cu noi înșine (minte, corp, emoții) și cu oamenii din viața noastră, precum și moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, învățându-i cum să se bucure de avantajele infinite ale tehnologiei, nelăsându-se acaparați și controlați de ea.
Întorcându-ne la ideea acordării venitului de bază universal (VBU) și ținând cont și de modul în care este construit psihicul uman, putem preconiza că niciunui om nu-i va fi suficient vreodată doar VBU pentru a se simți cu adevărat împlinit. Din punct de vedere psihologic, oamenilor le este necesar să aibă și preocupări legate de sport, religie, hobby-uri pe de o parte și să simtă că fac parte dintr-o comunitate pe de altă parte.
Cum la orizontul anului 2040 este evident că nu toți oamenii vor depinde de VBU, mi s-ar părea ideal ca un număr cât mai mare de persoane să adere la inițiativa Urban Link 15′ care aduce cu ea avantaje incontestabile legate de ocrotirea mediului înconjurător, de comunitățile de locuire și de relațiile dintre locurile de muncă și spațiile de locuit (sursă: https://urbanlink15.wordpress.com/, accesat la 11.05.2024)
Orașele de 15′ nu vor fi în 2040 doar niște simple locuri în care oamenii vor trăi și vor munci având la dispoziția lor tot ceea ce au nevoie la o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta. Orașele de 15′ vor fi niște spații de dezvoltare personală în care toți își vor aduce contribuția – în mod individual și ca membrii ai unei comunități – făcând eforturi de a nu avea altceva decât un impact pozitiv asupra mediului – casa care ne adăpostește, în ultimă instanță, pe toți și pe care suntem datori să o respectăm.
Tot ce pot să sper este că sustenabilitatea ambientală a orașelor de 15′ și sustenabilitatea ca element cheie al Industriei 5.0 se vor împleti armonios în 2040 și vor conlucra pentru a face față cu succes provocării ecologice și schimbărilor climatice din prezent, ca și problemelor cauzate de rapidele schimbări tehnologice și efectelor lor perturbatoare asupra dinamicii relațiilor de pe piața muncii.
Cum viața nu este altceva decât o adaptare perpetuă și o modelare continuă a prezentului, determinată de o serie interminabilă de greșeli, ba chiar și fizicianul german Albert Einstein a spus că, citez: “The measure of intelligence is the ability to change”, cu siguranță viitorul în 2040 le va aparține celor capabili să țină pasul fizic, psihic și mental cu schimbarea.
Cea mai importantă abilitate a omului secolului XXI va fi capacitatea de a trăi fericit în compania incertitudinii.
Bibliografie și surse electronice:
Harari, Y. N., “21 de lecții pentru secolul XXI”, Editura Polirom, Iași, 2018
International Outdoor Office Day, 13th of June 2024, postpone at Iulius Gardens for 19th of June 2024 following of weather forecast, it is outdoor happening with participation of Nature Desks, ErgoWork Society, Iulius Town, Atos and GreenForest. People from Iulius Town Business Center will go out to work in the Iulius Garden. Students from Faculty of Arts and Design, West University of Timisoara, will create outdoors spontaneous artistic drawings and objects in the frame of Meaning & Fusion of Work topic. The day will include presenting the exhibition featuring the works of the Urban Link 15′ competition, as well as awarding the prizes for the Urban Link 15′ and Munca 2040 competitions.
În anul 2024 continuăm concursul de eseu deschis publicului larg din orice categorie de vârstă, formare profesională sau locaţie cu tema “Munca în viaţa cotidiană la orizontul anului 2040”.
Concursul este unul individual, în care oferim 3 premii în valoare 1.000 lei, 500 lei şi 300 lei. Criteriile de evaluare sunt 50% relevanţa pentru temă, 50% creativitate şi bibliografie relevantă.
Jurizarea pentru concursul de eseuri va fi efectuată de o echipă formată din membrii Societăţii ErgoWork şi parteneri.
Participanţii interesaţi pot participa fizic în spaţiul GreenForest din Timişoara, b-dul Simion Bărnuţiu nr. 28 sau online cu link-ul meet.google.com/deh-fipk-bng la sesiunea de prezentare a conceptului Urban Link 15′, care va fi susţinută în data de 29 martie 2024, interval orar 16 – 17, participarea fizică sau online fiind opţională şi nu obligatorie.
Termenul maxim de transmitere a materialelor este 24 mai 2024 la adresa de email: ergoworksociety@gmail.com
Termenul maxim pentru jurizare şi anunţarea câştigătorilor este 13 iunie 2024
Termenul maxim pentru efectuarea plăţii către câştigători este 01 iulie 2024
Meaning and Fusion of Work 