Lumea se schimbă pe zi ce trece, suntem într-un proces continuu de dezvoltare în care lucrurile ce păreau a fi imposibile în trecut au devenit noua realitate. Sunt sigură că cei mai mulți bunici nu înțeleg nici acuma ce job au nepoții lor, pentru ca acești nepoți stau doar acasă în fața unui ecran timp de opt ore și butonează, nu mai e ca pe vremuri.
Dar oare această schimbare e benefică? Inteligența artificială, robotizarea și automatizarea reprezintă un avantaj? Depinde mult din ce perspectivă privim, totuși un lucru e cert, cine nu se adaptează vremurilor nu va rezista pe piață. În acest sens putem aminti cazul celebru al unei companii producătoare de telefoane mobile, cea care din păcate nu a recunoscut din timp importanța adaptabilității astfel pierzându-și statutul de lider de piață.
Lucrez în HR de aproximativ 6 luni, este primul meu job „pe bune” și mi se pare uluitor cât de multe s-au schimbat de când m-am angajat. Colegele mele „veterane”, îmi tot povestesc cu entuziasm, ce înseamnă să lucrezi zi de zi de la birou, cum e să fie cantina plină de oameni și cât de bună e cafeaua de la cafenea, băută cu membri echipei. Altele în schimb susțin că Mobile Office-ul este un sistem ce îmbunătățește performanța angajatului, dezavantajul principal fiind lipsa de socializare.
Interesantă mi se pare și inițiativa care se ascunde sub denumirea de Urban Link 15′, acesta îmbină două idei total diferite, „Hybrid Work” şi „15 Minutes Cities”. Aici se împletesc două mari concepte care se bazează pe libertatea de alegere și satisfacerea nevoilor personale ale angajatului (sursă: https://urbanlink15.wordpress.com/, accesat la 06.05.2023).
Bogdan Badea, CEO eJobs România afirma la începutul anului 2023 faptul că: „O altă tendință cu impact pe piața muncii va fi că vom vedea cum al doilea job devine o a doua natură”. Cu alte cuvinte, flexibilitatea de care ne-am putut bucura în pandemie, va trezi dorința angajaților de a aloca timp mai multor proiecte, totodată suplimentându-și în acest mod și veniturile (sursă: https://www.zf.ro/profesii/tendinte-pe-piata-muncii-in-2023-programul-hibrid-il-va-inlocui-pe-21490129, accesat la 06.05.2023). Concentrându-se exclusiv pe flexibilitate, domnul Badea trece cu vederea problema principală a tendinței, și anume faptul că oamenii nu vor nicidecum să muncească mai mult decât au făcut-o înainte. Eu tind să cred că, accentul cade mai degrabă pe eficiență, ca dovadă putem aminti săptămâna de lucru de 4 zile.
Reducerea zilelor lucrătoare, a fost un experiment implementat cu succes în mai multe țări, aici putem aminti Islanda, Spania sau chiar Marea Britanie. În urma cercetărilor s-a dovedit faptul că săptămâna de lucru de 4 zile a îmbunătățit productivitatea, moralul și cultura echipei. În plus, angajații s-au bucurat de mai mult timp liber (sursă: https://www.cnbc.com/2023/04/14/countries-that-are-embracing-or-experimenting-with-a-4-day-workweek.html, accesat la 06.05.2023).
Dacă ar fi să ne îndreptăm puțin privirea spre cercetarea „THE FUTURE OF EMPLOYMENT: HOW SUSCEPTIBLE ARE JOBS TO COMPUTERISATION?” realizată de către economistul Carl Benedikt Frey și profesorul Michael A. Osborne, putem afla principalele trenduri in „skills demand“. În anii 60 abilitățile manuale și îndemânarea erau cele mai dorite. Apoi, peste 20 de ani, organizațiile căutau oameni care să dețină abilități matematico-logice bine dezvoltate. Iar în prezent, accentul cade pe abilitățile sociale (Frey&Osborne, 2013). Oare ce abilități vor fi căutate în anul 2040? Cum ne vom putea adapta acestui nou trend?
Eruditul Yuval Noah Harari, istoric israelian și profesor, vorbește în cartea sa intitulată 21 de lecții pentru secolul XXI despre problemele cu care se vor confrunta oamenii în viitor. El enumeră câteva dintre acestea: „mașini superinteligente, corpuri proiectate, algoritmi care iți pot manipula emoțiile cu o precizie supranaturală, cataclisme climatice cauzate de om, cu evoluție rapida, și nevoia de a-ți schimba profesia în fiecare deceniu” (Harari, 2018, p.21). Cu alte cuvinte, în viziunea istoricului israelian ne vom lovi de o situație inedită fără precedent, o situație ce ne va învălui brusc într-o lume în care incertitudinea profundă va fi considerată mai degrabă o caracteristică decât o eroare.
În aceeași ordine de idei, cercetătorul Sven Gábor Jánszky susține în discursul său, 2030 – So leben und arbeiten wir in der Zukunft, din anul 2018 faptul că viitorul se poate prezice observând acțiunile diferitelor organizații ale pieței, cine, unde și în ce investește. Afirmațiile cercetătorului se bazează pe presupunerea discutabilă conform căreia planurile de viitor al organizațiilor reprezintă însuși viitorul. Nu sunt deloc de acord cu ceea ce afirmă Sven Gábor Jánszky, planurile se pot schimba cu viteza luminii, acestea nu sunt bătute în cuie. Ei și ce dacă? Cu siguranță un sceptic ar putea contraargumenta cu faptul că însăși viitorul este schimbător. În ciuda acestui fapt planurile rămân planuri iar viitorul rămâne imprevizibil (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=Bpuh6Am1IVM, accesat la 07.05.2023).
Din perspectiva managementului facilităților, autorul Sebastian Capotescu pretinde în cartea sa cu titlul Influenta facilitaților asupra performantelor in spatiile destinate birourilor, faptul că: „Accelerarea globalizării economiei și tranziția de la societatea industrială la societatea informației și a cunoașterii conduce la noi forme de colaborare între companii şi oameni. De asemenea natura sarcinilor din activitățile de birou se schimbă, de la cele centrate pe rutină, bazate pe un program rigid la sarcini individuale foarte complexe. Astfel, disponibilitatea şi utilizarea cunoștințelor devine un factor strategic de succes în activitatea profesională a oamenilor şi a companiilor.“ (Capotescu, 2012, p.24). Afirmațiile lui Sebastian Capotescu susțin idea conform căreia adaptabilitatea nu este o alegere, și mai degrabă o necesitate.
Cât despre anul 2040, nu știu cum va arăta însă sper că se va adera la inițiativa Urban Link 15′ deoarece aceasta reprezintă o soluție pentru provocarea secolului al XXI-lea. Această inițiativă împreună cu săptămâna de 4 zile lucrătoarea va aduce cu ea beneficii precum îmbunătățirea stilului de viață și ocrotirea mediului înconjurător.
Totuși pentru a nu mă ascunde după mantia incertitudinii, îmi voi expune dorința privind munca în orizontul anului 2040. Mi-aș dori tare mult ca ziua de lucru să înceapă de la ora 12, cel puțin o dată pe săptămână, astfel având timp dimineața să fac mișcare. Pe lângă acesta vreau să existe posibilitatea de muncă în natură, să pot lucra cel puțin o zi pe săptămână în mijlocul naturii. De asemenea mi-ar plăcea ca în contractul de muncă, în loc de orele de lucru obligatorii, să fie introdusă performanța care trebuie atinsă într-o zi sub formă de procente. Astfel cred ne-am putea bucura de o libertate mai mare în a ne gestiona timpul individual.
Deși pare îndepărtat, anul 2040 este foarte aproape, dar în ciuda acestui fapt nu putem ști cu siguranță ce ne așteaptă. Oare emisiunea Future Family realizată de radioul german Bayern 3 va avea dreptate și vom ajunge să locuim pe lună? Poate vom ajunge să lucrăm pe alte planete ale sistemului nostru solar. Un singur lucru este cert, suntem într-un proces continuu de schimbare, iar ca să supraviețuim presiunii suntem obligați să învățăm să ne adaptăm.
Bibliografie și surse electronice
a.n. Urban Link 15′. Disponibil la: https://urbanlink15.wordpress.com/. Accesat la 06.05.2023.
Bellu, C. Ziarul financiar. Tendinţe pe piaţa muncii în 2023: programul hibrid îl va înlocui pe cel remote; numărul angajaţilor cu două joburi va creşte; angajatorii vor fi nevoiţi să recurgă tot mai mult la importul de personal. Disponibil la : https://www.zf.ro/profesii/tendinte-pe-piata-muncii-in-2023-programul-hibrid-il-va-inlocui-pe-21490129. Accesat la 06.05.2023.
Capotescu, S. (2012). Influența facilităților asupra performațelor în spațiile destinate birourilor, Timișoara: Editura Politehnica.
Frey, C. B.& Osborne, M. A. (2013). THE FUTURE OF EMPLOYMENT: HOW SUSCEPTIBLE ARE JOBS TO COMPUTERISATION? Oxford: Oxford Martin Programme
Graff, G. Birkenstein, C. (2015). Manual pentru scrierea academică: Ei spun / Eu spun. Pitești: Editura Paralela 45.
Harari, Y. N. (2018). 21 de lectii pentru secolul XXI, Iași: Polirom.
Jánszky, S. G. (2018). Wirtschaftsforum 2030 – So leben und arbeiten wir in der Zukunft. Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=Bpuh6Am1IVM. Accesat la 07. 05.2023.
Markoff, J. (2012). Skilled work, without the worker. The New York Times.
Smith, M. (2023). Make it. 4 countries that are embracing—or experimenting with—the 4-day workweek. Disponibil la: https://www.cnbc.com/2023/04/14/countries-that-are-embracing-or-experimenting-with-a-4-day-workweek.html. Accesat la 06.05.2023