Nu am avut o părere despre digitalizarea societății și automatizarea locurilor de muncă până când am intrat recent într-un magazin Auchan și am zis – Merge treaba, merge? – fără să primesc răspuns.

La casa de marcat nu era nimeni. Am stat câteva clipe cu coșul plin de produse, așteptând întoarcerea casierei, repetând în gând – Merge treaba, merge? – pe intonații diferite. Aveam un – Merge treaba, merge? – pentru zile senine, rostit cu optimism, unul pentru seri mohorâte, pe care-l rosteam cu voce sugrumată, de parcă îmi pierdusem jobul sau divorțasem, unul pentru dimineți friguroase, rostit sacadat, în timp ce-mi tușeam plămânii în toate direcțiile etc. 

– Trebuie să vă scanați produsele, domnule, mi-a zis un bărbat care aștepta la rând.

– Imediat se întoarce casiera, aveți răbdare! m-am răstit eu la impertinența bărbatului.

– Nu se mai întoarce, a zis un părinte cu un copil în brațe.

– Nu se mai întoarce? am întrebat eu surprins.

– Nu se mai întoarce! a zis plin de jovialitate copilul.

– Cum adică nu se mai întoarce?! am întrebat eu, aproape disperat.

Lumea avea privirea în pământ și murmura în cor: 

– Nu se mai întoarce. Casiera nu se mai întoarce.

Nu mă puteam mișca. Îmi venea să plâng. Sub ochii mei s-a desfășurat atunci cronologia istoriei evolutive a existenței. 

Am văzut apariția vieții pe Pământ, a capitalismului și a caselor de marcat. 

M-am văzut pe mine în o mie de universuri spunând în fața a o mie de case de marcat – Merge treaba, merge? 

Am văzut dispariția oamenilor și casele de marcat scanând aceleași produse la infinit.

Erau ca niște lespezi pe cimitirul omenirii. 

Charles Darwin era un naiv, mi-am zis, îndepărtându-mi lacrima care-mi curgea pe obraz. 

– E totul în regulă, domnule? m-a întrebat cineva, smulgându-mă din reverie.

– Charles Darwin era un naiv, am zis eu uitându-mă adânc în ochii persoanei și îmbrățișând-o.

– Dacă aveți probleme cu scanatul, puteți apăsa pe tasta ASISTENȚĂ, a mai zis persoana înainte să iasă din magazin.

Eram singur în Auchan. Tasta ASISTENȚĂ? M-am apropiat de casa de marcat și am bătut în ecran.

Alo? am zis. E cineva acolo?

Dintr-odată, lângă mine a apărut casiera.

Trăia în casa de marcat?!

Copleșit de emoții, am căzut în genunchi.

– MERGE TREABA, MERGE?! am strigat cât am putut de tare spre casieră.

– Domnule, dacă nu încetați, chem paza!

– Ca să vă păzească în timp ce-mi scanați produsele? am întrebat eu, dându-i coșul cu produsele.

– Paza ca să vă scoată din magazin, a zis casiera apăsând pe tasta PAZĂ.

– Dar nu înțeleg, merge treaba, merge, nu? am întrebat eu nedumerit, în timp ce eram escortat afară de paznici, iar casiera scotea produsele din coș și le punea înapoi pe rafturi, spunând – Merge, merge!

Lumea se schimbă pe zi ce trece, suntem într-un proces continuu de dezvoltare în care lucrurile ce păreau a fi imposibile în trecut au devenit noua realitate. Sunt sigură că cei mai mulți bunici nu înțeleg nici acuma ce job au nepoții lor, pentru ca acești nepoți stau doar acasă în fața unui ecran timp de opt ore și butonează, nu mai e ca pe vremuri.

Dar oare această schimbare e benefică? Inteligența artificială, robotizarea și automatizarea reprezintă un avantaj? Depinde mult din ce perspectivă privim, totuși un lucru e cert, cine nu se adaptează vremurilor nu va rezista pe piață. În acest sens putem aminti cazul celebru al unei companii producătoare de telefoane mobile, cea care din păcate nu a recunoscut din timp importanța adaptabilității astfel pierzându-și statutul de lider de piață.

Lucrez în HR de aproximativ 6 luni, este primul meu job „pe bune” și mi se pare uluitor cât de multe s-au schimbat de când m-am angajat. Colegele mele „veterane”, îmi tot povestesc cu entuziasm, ce înseamnă să lucrezi zi de zi de la birou, cum e să fie cantina plină de oameni și cât de bună e cafeaua de la cafenea, băută cu membri echipei. Altele în schimb susțin că Mobile Office-ul este un sistem ce îmbunătățește performanța angajatului, dezavantajul principal fiind lipsa de socializare.

Interesantă mi se pare și inițiativa care se ascunde sub denumirea de Urban Link 15′, acesta îmbină două idei total diferite, „Hybrid Work” şi „15 Minutes Cities”. Aici se împletesc două mari concepte care se bazează pe libertatea de alegere și satisfacerea nevoilor personale ale angajatului (sursă: https://urbanlink15.wordpress.com/, accesat la 06.05.2023).

Bogdan Badea, CEO eJobs România afirma la începutul anului 2023 faptul că: „O altă tendință cu impact pe piața muncii va fi că vom vedea cum al doilea job devine o a doua natură”. Cu alte cuvinte, flexibilitatea de care ne-am putut bucura în pandemie, va trezi dorința angajaților de a aloca timp mai multor proiecte, totodată suplimentându-și în acest mod și veniturile (sursă: https://www.zf.ro/profesii/tendinte-pe-piata-muncii-in-2023-programul-hibrid-il-va-inlocui-pe-21490129, accesat la 06.05.2023). Concentrându-se exclusiv pe flexibilitate, domnul Badea trece cu vederea problema principală a tendinței, și anume faptul că oamenii nu vor nicidecum să muncească mai mult decât au făcut-o înainte. Eu tind să cred că, accentul cade mai degrabă pe eficiență, ca dovadă putem aminti săptămâna de lucru de 4 zile.

Reducerea zilelor lucrătoare, a fost un experiment implementat cu succes în mai multe țări, aici putem aminti Islanda, Spania sau chiar Marea Britanie. În urma cercetărilor s-a dovedit faptul că săptămâna de lucru de 4 zile a îmbunătățit productivitatea, moralul și cultura echipei. În plus, angajații s-au bucurat de mai mult timp liber (sursă: https://www.cnbc.com/2023/04/14/countries-that-are-embracing-or-experimenting-with-a-4-day-workweek.html, accesat la 06.05.2023).
Dacă ar fi să ne îndreptăm puțin privirea spre cercetarea „THE FUTURE OF EMPLOYMENT: HOW SUSCEPTIBLE ARE JOBS TO COMPUTERISATION?” realizată de către economistul Carl Benedikt Frey și profesorul Michael A. Osborne, putem afla principalele trenduri in „skills demand“. În anii 60 abilitățile manuale și îndemânarea erau cele mai dorite. Apoi, peste 20 de ani, organizațiile căutau oameni care să dețină abilități matematico-logice bine dezvoltate. Iar în prezent, accentul cade pe abilitățile sociale (Frey&Osborne, 2013). Oare ce abilități vor fi căutate în anul 2040? Cum ne vom putea adapta acestui nou trend?

Eruditul Yuval Noah Harari, istoric israelian și profesor, vorbește în cartea sa intitulată 21 de lecții pentru secolul XXI despre problemele cu care se vor confrunta oamenii în viitor. El enumeră câteva dintre acestea: „mașini superinteligente, corpuri proiectate, algoritmi care iți pot manipula emoțiile cu o precizie supranaturală, cataclisme climatice cauzate de om, cu evoluție rapida, și nevoia de a-ți schimba profesia în fiecare deceniu” (Harari, 2018, p.21). Cu alte cuvinte, în viziunea istoricului israelian ne vom lovi de o situație inedită fără precedent, o situație ce ne va învălui brusc într-o lume în care incertitudinea profundă va fi considerată mai degrabă o caracteristică decât o eroare.

În aceeași ordine de idei, cercetătorul Sven Gábor Jánszky susține în discursul său, 2030 – So leben und arbeiten wir in der Zukunft, din anul 2018 faptul că viitorul se poate prezice observând acțiunile diferitelor organizații ale pieței, cine, unde și în ce investește. Afirmațiile cercetătorului se bazează pe presupunerea discutabilă conform căreia planurile de viitor al organizațiilor reprezintă însuși viitorul. Nu sunt deloc de acord cu ceea ce afirmă Sven Gábor Jánszky, planurile se pot schimba cu viteza luminii, acestea nu sunt bătute în cuie. Ei și ce dacă? Cu siguranță un sceptic ar putea contraargumenta cu faptul că însăși viitorul este schimbător. În ciuda acestui fapt planurile rămân planuri iar viitorul rămâne imprevizibil (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=Bpuh6Am1IVM, accesat la 07.05.2023).

Din perspectiva managementului facilităților, autorul Sebastian Capotescu pretinde în cartea sa cu titlul Influenta facilitaților asupra performantelor in spatiile destinate birourilor, faptul că: „Accelerarea globalizării economiei și tranziția de la societatea industrială la societatea informației și a cunoașterii conduce la noi forme de colaborare între companii şi oameni. De asemenea natura sarcinilor din activitățile de birou se schimbă, de la cele centrate pe rutină, bazate pe un program rigid la sarcini individuale foarte complexe. Astfel, disponibilitatea şi utilizarea cunoștințelor devine un factor strategic de succes în activitatea profesională a oamenilor şi a companiilor.“ (Capotescu, 2012, p.24). Afirmațiile lui Sebastian Capotescu susțin idea conform căreia adaptabilitatea nu este o alegere, și mai degrabă o necesitate.

Cât despre anul 2040, nu știu cum va arăta însă sper că se va adera la inițiativa Urban Link 15′ deoarece aceasta reprezintă o soluție pentru provocarea secolului al XXI-lea. Această inițiativă împreună cu săptămâna de 4 zile lucrătoarea va aduce cu ea beneficii precum îmbunătățirea stilului de viață și ocrotirea mediului înconjurător.

Totuși pentru a nu mă ascunde după mantia incertitudinii, îmi voi expune dorința privind munca în orizontul anului 2040. Mi-aș dori tare mult ca ziua de lucru să înceapă de la ora 12, cel puțin o dată pe săptămână, astfel având timp dimineața să fac mișcare. Pe lângă acesta vreau să existe posibilitatea de muncă în natură, să pot lucra cel puțin o zi pe săptămână în mijlocul naturii. De asemenea mi-ar plăcea ca în contractul de muncă, în loc de orele de lucru obligatorii, să fie introdusă performanța care trebuie atinsă într-o zi sub formă de procente. Astfel cred ne-am putea bucura de o libertate mai mare în a ne gestiona timpul individual.

Deși pare îndepărtat, anul 2040 este foarte aproape, dar în ciuda acestui fapt nu putem ști cu siguranță ce ne așteaptă. Oare emisiunea Future Family realizată de radioul german Bayern 3 va avea dreptate și vom ajunge să locuim pe lună? Poate vom ajunge să lucrăm pe alte planete ale sistemului nostru solar. Un singur lucru este cert, suntem într-un proces continuu de schimbare, iar ca să supraviețuim presiunii suntem obligați să învățăm să ne adaptăm.

Bibliografie și surse electronice
a.n. Urban Link 15′. Disponibil la: https://urbanlink15.wordpress.com/. Accesat la 06.05.2023.
Bellu, C. Ziarul financiar. Tendinţe pe piaţa muncii în 2023: programul hibrid îl va înlocui pe cel remote; numărul angajaţilor cu două joburi va creşte; angajatorii vor fi nevoiţi să recurgă tot mai mult la importul de personal. Disponibil la : https://www.zf.ro/profesii/tendinte-pe-piata-muncii-in-2023-programul-hibrid-il-va-inlocui-pe-21490129. Accesat la 06.05.2023.
Capotescu, S. (2012). Influența facilităților asupra performațelor în spațiile destinate birourilor, Timișoara: Editura Politehnica.
Frey, C. B.& Osborne, M. A. (2013). THE FUTURE OF EMPLOYMENT: HOW SUSCEPTIBLE ARE JOBS TO COMPUTERISATION? Oxford: Oxford Martin Programme
Graff, G. Birkenstein, C. (2015). Manual pentru scrierea academică: Ei spun / Eu spun. Pitești: Editura Paralela 45.
Harari, Y. N. (2018). 21 de lectii pentru secolul XXI, Iași: Polirom.
Jánszky, S. G. (2018). Wirtschaftsforum 2030 – So leben und arbeiten wir in der Zukunft. Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=Bpuh6Am1IVM. Accesat la 07. 05.2023.
Markoff, J. (2012). Skilled work, without the worker. The New York Times.
Smith, M. (2023). Make it. 4 countries that are embracing—or experimenting with—the 4-day workweek. Disponibil la: https://www.cnbc.com/2023/04/14/countries-that-are-embracing-or-experimenting-with-a-4-day-workweek.html. Accesat la 06.05.2023

Inteligența artificială este folosită din ce în ce mai mult pentru a ne ajuta în sarcinile pe care le îndeplinim zilnic. Companiile care au acces la datele noastre ajung să ne cunoască mai bine în fiecare zi și ne pot oferi servicii mai bune. Transmiterea unei comenzi unui smartphone prin vorbire devine posibilă în mare parte datorită unei descoperiri în domeniul inteligenței artificiale, denumită detectarea vocii, care transformă sunetele în instrucțiuni executabile de calculator. Atunci când facem o căutare pe Google și scriem greșit un termen, un program de inteligență artificială din cadrul motorului de căutare utilizează acea greșeală de scriere pentru a interpreta ceea ce am vrut să spunem și pentru a ne afișa rezultate bazate pe ceea ce ne interesează.

Globalizarea și rețelele de socializare ne-au conectat pe toți mai mult ca niciodată, dar suntem, de asemenea, bombardați cu informații nefiltrate despre ceea ce ne rezervă următoarele decenii. În fiecare zi, imagini și povești despre un viitor sumbru ne împodobesc pereții: oceane din plastic, animale sălbatice pe cale de dispariție, temperaturi severe în întreaga lume… Ceea ce ne așteaptă pare a fi sumbru, dacă nu găsim o soluție. Telefoanele noastre mobile vor fi dispărut în mare parte, fiind înlocuite cu centre de control purtate într-un inel de gadgeturi în jurul corpului nostru. Vom purta, de exemplu, lentile de contact digitale cu texte care vor pluti în fața ochilor noștri și cercei care ne vor transfera instrucțiuni prin intermediul unui asistent cu inteligență artificială în urechi. Nu vom părea că purtăm ceva în plus, dar vom privi lumea reală prin intermediul unui smartphone, chiar dacă unul mai performant decât tot ce există acum. Comunitățile noastre online vor deveni, de asemenea, o parte din viața noastră de zi cu zi. Am putea zări un străin pe stradă și, cu ajutorul tehnologiei de recunoaștere facială conectată la centrele noastre de control, să-i recunoaștem rapid numele și să obținem acces la profilul său.

Va trebui să decidem dacă computerele vor fi subiecții noștri sau conducătorii noștri. Mașinile vor fi la fel de competente ca și oamenii în rezolvarea problemelor și, în curând, ne vor depăși. O tendință importantă care va avea un impact semnificativ asupra lumii muncii în 2040 este dezvoltarea și integrarea continuă a inteligenței artificiale (AI) în diverse industrii. Aceasta se referă la capacitatea mașinilor de a îndeplini sarcini care ar necesita în mod obișnuit inteligența umană, cum ar fi luarea deciziilor, rezolvarea problemelor și procesarea limbajului.

Anul 2040 nu este atât de îndepărtat încât să nu putem folosi prezentul pentru a ne ghida. Au fost descoperit tendințe care influențează în prezent locurile de muncă și le-au folosit pentru a face predicții îndrăznețe cu privire la viața angajaților. În ultimele decenii s-a progresat de la o lume în care cunoștințele erau rare și numai specialiștii aveau capacitatea de a le obține la o societate în care informațiile sunt disponibile, dar numai specialiștii știu la ce să acorde atenție. Înainte de 2040, vom asista la o metamorfoză similară, pe măsură ce vom începe să adăugăm îmbunătățiri de inteligență artificială la corpurile și creierele noastre, doar cei instruiți în această artă fiind capabili să exploateze pe deplin inteligența artificială supraalimentată pe care o adăugăm arsenalului nostru de capacități. Spre exemplu, antrenori și instructori independenți îmbunătățiți cu AI, scriitori, muzicieni îmbunătățiți cu AI, artiști, programatori cuantici, contabili și experți în securitate cibernetică.

Astăzi nu putem întrevedea decât o mică parte din ceea ce conține viitorul. Știm că proiectarea calculatoarelor, sursele de energie și tehnicile de producție se vor schimba radical în viitor și putem vedea planurile generale ale acestor schimbări. Ceea ce nu putem vedea sunt derivatele, invențiile și modelele de afaceri care vor fi construite pe baza tehnologiilor fundamentale care vor influența industriile viitorului.

Bibliografie

1. Anderson, J., & Rainie, L. (2022). The metaverse in 2040. Pew Research Centre.
2. Eckert, C., Isaksson, O., Hallstedt, S., Malmqvist, J., Rönnbäck, A. Ö., & Panarotto, M. (2019, July). Industry trends to 2040. In Proceedings of the Design Society: International Conference on Engineering Design (Vol. 1, No. 1, pp. 2121-2128). Cambridge University Press.
3. Aljukhadar, M., Beriault Poirier, A., & Senecal, S. (2020). Imagery makes social media captivating! Aesthetic value in a consumer-as-value-maximizer framework. Journal of Research in Interactive Marketing, 14(3), 285-303.

text

Cu tehnologia în continuă evoluție, cum va arăta mediul de muncă al viitorului și care ar putea fi implicațiile acestuia asupra modului în care oamenii interacționează la locul de muncă? Ar putea exista o creștere a muncii la distanță sau a colaborării online? S-ar putea schimba ideea de succes profesional, iar dacă da, cum va arăta ea? Ar putea exista o creștere a mișcărilor în favoarea echilibrului între viața profesională și cea personală?

            Mediul profesional evoluează constant și este posibil să vedem multe schimbări în anii ce urmează. Modul în care muncim ar putea arăta diferit în 2040 față de ceea ce vedem azi. Succint, câteva tendințe potențiale ce ar putea modela viitorul muncii s-ar putea sintetiza după cum urmează.

            În primul rând, este probabil ca dezvoltarea automatizării și a inteligenței artificiale să continue. Vedem deja utilizarea roboților și a sistemelor automatizate în diverse industrii, de la producție la sănătate. În viitor, mult mai multe locuri de muncă ar putea fi automatizate, ducând la schimbări semnificative pe piața muncii. În timp ce automatizarea va înlocui unele locuri de muncă, va crea și altele noi. De exemplu, dezvoltarea și întreținerea sistemelor automatizate va necesita lucrători calificați în acest domeniu.

            În 2023, Departamentul de Poliție din New York (NYPD) utilizează roboți de patrulare pentru a monitoriza și a menține siguranța în oraș. Această inovație tehnologică este un exemplu perfect de cum munca în 2040 ar putea include un număr tot mai mare de locuri de muncă legate de robotică și inteligența artificială, odată cu creșterea dependenței noastre de tehnologie.

 În contextul unor schimbări semnificative în domenii precum tehnologia spațială, medicina programabilă, informatica cuantică și dronele, echipajele de teren pentru tehnologia spațială, experții în ADN, biohacking și sănătate programabilă, experții în tehnologia cuantică și echipajele de comandă a dronelor sunt patru exemple de noi tipuri de locuri de muncă care ar putea deveni importante până în 2040. Aceste noi domenii de activitate vor oferi oportunități pentru o gamă largă de profesioniști, de la tehnicieni și ingineri la specialiști în sănătate, codificare și design. Adaptarea la aceste schimbări și dezvoltarea de noi abilități și cunoștințe vor fi cheia pentru a avea succes în cadrul noilor locuri de muncă, care vor fi caracterizate de o rapidă evoluție și schimbare constantă.

 În al doilea rând, munca la distanță este probabil să devină mult mai comună. Pandemia de COVID-19 a accelerat tendința de a lucra de la distanță, dar multe companii continuă să ofere angajaților opțiuni de lucru la distanță chiar și după încheierea acesteia. Aceasta ar putea avea implicații semnificative pentru modul în care trebuie să regândim echilibrul între viața profesională și cea personală, precum și pentru geografia muncii. Cu mai multe persoane care lucrează la distanță, am putea vedea o schimbare în dinamica alegerii spațiului de locuit caracterizată prin din ce în ce mai multe decizii de a părăsi centrele urbane mari, cu un cost al vieții ridicat – toate acestea pe măsură ce oamenii vor alege să locuiască în zone mai accesibile din punct de vedere financiar.

            În al treilea rând, cererea pentru lucrători cu competențe digitale va crește și ea. Pe măsură ce tehnologia continuă să joace un rol tot mai mare la locul de muncă, abilitatea de a lucra cu instrumente și platforme digitale va deveni tot mai importantă. Acest lucru ar putea duce la o discrepanță în privința competențelor, deoarece mulți lucrători s-ar putea să nu aibă competențele digitale necesare pentru a face față cerințelor pieței muncii. Prin urmare, este important ca lucrătorii de toate vârstele să continue să învețe și să-și dezvolte competențele digitale.

            În al patrulea rând, toate locurile de muncă se vor schimba întrucât sarcinile obișnuite vor fi realizate de programe de soft și de roboți. Acest lucru va duce la o scădere de aproximativ 20% a orelor de lucru în toate industriile și posibil la generalizarea săptămânii de lucru de patru zile.

Este posibil ca ideea venitului de bază universal să devină mai populară și mai acceptată în următorii ani ca o soluție viabilă pentru combaterea sărăciei și inegalității economice, mai ales dacă creșterea automatizării va duce la o scădere a numărului de locuri de muncă disponibile.

Ideea unei zile de lucru de la 9 A.M. la 5 P.M. va fi complet depășită. Programul flexibil, birourile la distanță și spațiile cu utilizare multiplă pe termen scurt vor fi norma în 2040.

Contractele de muncă așa cum sunt ele în prezent vor fi perimate pe măsură ce inteligența artificială va transformă munca de tip gig dintr-o brumă de roluri la cerere cum sunt încă într-o cale de carieră coerentă, care va susține scopul personal, perfecţionarea, recalificarea, învățarea diferențială și fericirea oamenilor.

În cele din urmă, problema schimbărilor climatice este probabil să aibă un impact semnificativ asupra viitorului pieței muncii. Pe măsură ce ne îndreptăm spre o economie mai durabilă, am putea vedea crearea unor noi locuri de muncă în industrii precum energia regenerabilă și agricultura sustenabilă. Pe de altă parte, locurile de muncă în industrii care se bazează puternic pe combustibilii fosili ar putea să scadă. Este probabil ca trecerea la o economie mai durabilă să necesite investiții semnificative și o bună colaborare între companii private și guverne.

            În plus, schimbările climatice ar putea duce la o creștere a migrației și a forței de muncă mobile, pe măsură ce oamenii se mută din zonele afectate de schimbările climatice către zone mai stabile din punct de vedere climatic. Acest lucru poate avea implicații semnificative asupra pieței muncii, precum și asupra aspectelor sociale și politice.

În general, viitorul muncii în 2040 va fi probabil modelat de o combinație de progrese tehnologice, schimbări demografice și mutații sociale. În timp ce aceste schimbări pot aduce noi oportunități, ele pot prezenta și provocări, în special pentru lucrătorii care ar putea fi înlocuiți de automatizare sau care nu au abilitățile digitale necesare. Cu toate acestea, cu politici și investiții adecvate, toate părțile interesate (guverne, companii private și indivizi) pot conlucra spre crearea unui viitor mai echitabil și durabil al muncii pentru toți oamenii.

Bibliografie:

1. “The Future of Work: Jobs and Skills in 2030″ – UK Commission for Employment and Skills https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/303335/the_future_of_work_key_findings_edit.pdf
2. The Changing Landscape of Work: A Generational Perspective https://blatant-ish.com/blatant-ish-blog/f/the-changing-landscape-of-work-a-generational-perspective
3. The future of work in America: People and places, today and tomorrow – McKinsey Global Institute https://www.mckinsey.com/~/media/mckinsey/featured%20insights/future%20of%20organizations/the%20future%20of%20work%20in%20america%20people%20and%20places%20today%20and%20tomorrow/the-future-of-work-in-america-full-report.ashx

4.     “12 predictions about work in 2040” – Mike Panzeri https://www.linkedin.com/pulse/12-predictions-work-2040-mike-panzeri/?trk=public_profile_article_view

5.     “Expecting the expected: will your job still exist in 2040?” – Evelyn Partners https://www.evelyn.com/insights-and-events/insights/expecting-the-expected-will-your-job-still-exist-in-2040/

6. “69 predictions about the labour market in 2040” Ron Immink https://www.ronimmink.com/69-predictions-about-the-labour-market-in-2040/

7.     “NYPD robocops: Hulking, 400-lb robots will start patrolling New York City” – Arstechnica/Gadgets/2023 https://arstechnica.com/gadgets/2023/04/nypd-robocops-hulking-400-lb-robots-will-start-patrolling-new-york-city/#main

Concursul de proză scurtă “Munca în Viaţa Cotidiană la Orizontul Anului
2040″ , lansat în anul 2023, organizat şi promovat de Societatea ErgoWork, alături de
platforma Laconic.ro şi Eli Bădică, coordonatoarea
colecţiei n’autor, de la editura Nemira, a avut un număr de 29 de proze
înscrise.

Preselecția de 10 proze scurte a fost făcută de către Societatea ErgoWork,
având ca şi criterii relevanța asupra subiectului, stil şi construcție
narativă. Cele 10 proze preselectate, au fost citite şi evaluate final,
anonimizat, de către Eli Bădică, în baza acelorași criterii, şi mai specific,
au fost punctate textele care “reușesc să spună o poveste cu cap și coadă,
au și un mic twist spre/în final și nu necesită foarte multe
schimbări/rescrieri”, potrivit explicaţiilor detaliate de către Eli.

Toate textele de proză scurtă trimise vor fi publicate pe pagina https://meaningandfusion.work/category/munca-2040/
eşalonat. Pe parcursul zilei de 5 iunie vom publica pe rând, prozele premiate,
începând cu premiul 3, 2, 1.

Pe lângă acordarea premiilor, în bani, cel puţin textele premiate vor fi
publicate şi pe platforma Laconic.ro, la fel cum, cel puţin autorii premiaţi au posibilitatea de a participa la evenimentele Meaning and Fusion of Work, din 16 – 17 iunie, care includ şi un atelier de scriere creativă susţinut de scriitorul Horea Sibişteanu, cu asistență la eveniment din partea editoarei Eli Bădică. Participanții vor avea susţinute de către Societatea Ergowork,
decontarea călătoriei cu trenul până la Timişoara şi înapoi, transport gratuit
Timişoara Oraviţa, în dimineaţa zilei de 16 iunie, cu plecare la ora 9:40, de
la Gara de Nord Timişoara. Durata călătoriei Timişoara – Oarviţa este de două
ore.

De la Oraviţa la Anina şi retur, se va face călătoria cu trenul Semeringul Bănăţean–
dezbatere de idei “Sensul şi furziunea muncii”, în spiritul poveștilor
din tren de odinioară. Plecarea trenuului din Oraviţa este la ora 11:15 minute,
iar revenirea în Oraviţa, la ora 16:40. In timpul sederii in Anina, intre 13:15
şi 14:40 vom asigura o gustare. Cazarea participanților, în principal câștigătorii
secțiunii de eseu şi a Concursului Urban Link 15 minute este la Casa de Vacanţă Potoc şi Pensiunea Dady din Potoc. Localitatea Potoc este la 12 km de Oraviţa şi 2 km de satul Artiştilor –
Socolari. În jur de ora 17 se va face cazarea şi cina asigurate de Societatea
ErgoWork şi program liber până sâmbătă dimineața.

Sâmbătă, 17 iunie, mic dejun de la ora 9, iar între 10 şi 13 atelierul de
scriere creativă cu eventuale interferențe în cadrul atelierelor de arte
plastice. Între 13 şi 14 prânz, după care vizită la galeria URMA din Socolari a
artistului Tajo.

Plecare din Potoc spre Timişoara, sâmbătă 17 iunie, la ora 17. La pensiunea
Dady avem câteva locuri disponibile gratuit şi pentru noaptea de 17 spre 18
iunie, în caz că sunt doritori pentru prelungirea sejurului.

Confirmarea participării se face pană vineri, 9 iunie, ora 17. Pentru informații
suplimentare vă rugăm să scrieţi pe adresa de email ergoworksociety@gmail.com,
cu posibilitatea de a lăsa şi un număr de telefon şi un interval orar luni –
duminică între 17 şi 19 când doriți să fiţi contactați.

Timisoara Iulius Outdoor Office Day, 22 iunie 2022 – activitate office în aer liber

În anul 2023 lansăm, în premieră, un concurs de eseu şi proză scurtă deschis publicului larg din orice categorie de vârstă, formare profesională sau locaţie cu tema “Munca în viaţa cotidiană la orizontul anului 2040”.

Subiectele pot fi circumscrise, sau nu, tematicii din programele Urban Link 15′ şi Meaning and Fusion of Work detaliate şi în articolul Future of Work: Cultură, Tehnologie, Spaţiu şi Sens.

Concursul este unul individual, în care oferim 3 premii în valoare 1.000 lei, 500 lei şi 300 lei, premiile fiind distincte pentru eseu şi proză scurtă (buget total de premiere pentru cele 2 sectiuni – 3.600 lei), evaluarea fiind realizată de jurii distincte. Criteriile de evaluare sunt 50% relevanţa pentru temă, 50% creativitate şi bibliografie relevantă, în cazul eseului, respectiv 50% construcţie narativă şi stil, în cazul prozei. Orice gen de proză scurtă este valid, orizontul anului 2040 fiind fixat nu foarte îndepărtat în timp, pentru a putea avea o conexiune relativ realistă şi cu cotidianul actual.

Jurizarea pentru concursul de eseuri va fi efectuată de o echipă formată din membrii Societăţii ErgoWork şi parteneri. Jurizarea pentru concursul de proză scurtă va fi făcută de profesorul şi editorul Eli Bădică, în baza unei preselecţii de 10 proze făcute de către membrii Societăţii ErgoWork.

Partener principal al Societăţii ErgoWork în promovarea concursului de proză scurtă şi pentru publicarea prozelor scurte premiate este platforma literară Laconic. De asemenea, menţionăm că dimensiunea cerută pentru proza scurtă este de maximum 1000 și minimum 50 de cuvinte. 

Toţi câştigătorii primesc ca premiu şi un sejur de 3 zile cu transport, cazare şi masă care include participarea la evenimentele Outdoor Office Day Iulius Timisoara din 15 iunie, o călătorie – dezbatere de idei pe traseul feroviar Oraviţa – Anina şi retur, cunoscut şi sub numele de Semeringul Bănăţean, în data de 16 iunie, participarea la un atelier de scriere creativă în Comunitatea Artistică Socolari din Caraş Severin, precum şi un atelier de modelare artistică la Tajo Socolari în data de 17 iunie. Participarea premianţilor la sejur este opţională, dar trebuie confirmată odată cu comunicarea câştigării premiului.

Participanţii interesaţi pot participa fizic în spaţiul GreenForest din Timişoara, b-dul Simion Bărnuţiu nr. 28 sau online cu link-ul meet.google.com/deh-fipk-bng la sesiunea de prezentare a conceptului Urban Link 15′, care va fi susţinută în data de 30 martie 2023, interval orar 16 – 17:30, participarea fizică sau online fiind opţională şi nu obligatorie.

Termenul maxim de transmitere a materialelor este 10 mai 2023 la adresa de email: ergoworksociety@gmail.com

Termenul maxim pentru jurizare şi anunţarea câştigătorilor este 5 iunie 2023

Termenul maxim pentru efectuarea plăţii către câştigători este 30 iunie 2023

Iniţiator: Societatea ErgoWork

Finanţator: GreenForest

Timisoara Faber Outdoor Office Day, 16 iunie 2022